PREZENTARE
	În comuna Ciumani trăieşte o comunitate cu o pretenţie şi capacitate de autoadministrare locală puternică. Calitatea vieţii este definită prin valorile creştine europene şi valorile tradiţionale secuieşti. Cele mai remarcabile lucruri la Ciumani sunt: - tradiţia populară locală (arhitectura tradiţională din lemn, ingeniozitatea mesteşugarilor locali, dansurile şi cântecele populare, etc.); - economia locală foarte dezvoltată (200 de întreprinderi micro, mici şi mijlocii, şomajul efectiv este foarte redus); - tradiţia de 40 de ani de hochei pe gheaţa „Ciumani – fabrica de hochei a ţării”

Infrastructura turistică dezvoltată (pensiuni agroturistice, peisaje pitoreşti de munte, pârtie de schi, terenuri de sport, baie de apă minerală, monumente culturale şi istorice, etc);
- tradiţie şcolară de excepţie (şcoală modernă cu cadre didactice bine pregătite profesional, număr permanent mare al tinerilor care au terminat facultate, existenţa şi funcţionarea Şcolii populare şi a Forumului intelectualilor).
Obiective turistice
- parohia romano-catolică (construită în 1878)
- Statuia lui Kossuth Lajos (copia exactă a statuii originale sculptate de Köllő Miklós, din Târgu-Mureş, care a fost distrusă în 1921.)
- casa memorială  Borsos  Miklós (inaugurată în 2002)
- case şi porţi secuieşti (cu aspect şi motive specifice din Ciumani)
- Vârful Amza (1659 m)
- Valea pârâului Şumuleul Mare şi Várköve
Scurt istoric:
Localitatea a apărut în vremea lui Iancu de Hunedoara (secolul XV). Prima aşezare omenească a fost pe dealul numit „Farkasdomb”. Primul proprietar al cătunului de aici a fost Inger János, iar mai târziu CSOMA FERENC, de la care localitatea a şi primit denumirea de CSOMAFALVA (satul lui Csoma).
Localitatea este atestată prima dată în Registrul papal din 1567 sub numele de CHYOMAFFALWA. Din 1609 apare denumirea de GYERGYÓCSOMAFALVA (înaintea numelui localităţii apare şi numele scaunului GIURGEU = GYERGYÓ).
Locuitorii satului erau secui grăniceri, care au participat în mai multe bătălii, respectiv erau victimele unor atacuri exterioare: 1596 – „Carnavalul sângeros” („Véres farsang”) – trupele principelui Mihály Apafi au masacrat o parte a populaţiei; 1655 şi 1657 – Campania principelui György Rákóczi al II-lea în Ţara Românească şi în Polonia; 1658-1662 – Invaziile turco-tătare în Secuime; 1683-1686 – Asediul Vienei – au participat 38 de soldaţi din Ciumani în compania de călăreti conduşi de Mihály Both.
În 1704 în luptele conduse de Ferenc Rákóczi al II-lea împotriva Habsburgilor sunt prezenţi şi cei din Ciumani. În masacrul organizat împotriva secuilor la Siculeni de împăratul austriac (SICULICIDIUM, 1764) erau victime şi secuii din Ciumani. În 1728 s-a construit prima biserică din sat (mai înainte exista o capelă cu turn de lemn), iar în 1878 a fost construită o nouă biserică mai mare şi frumoasă, care se află şi azi în centrul istoric al comunei.

     

Creative Web Solutions  

VIZITATORI